Situată la 10 km de orașul Târgu Frumos, Rezervaţia arheologică Cucuteni, se află în comuna cu același nume din județul Iaşi. Ea cuprinde o suprafață de aproximativ 10.000 ha care are ca punct central de atracție unul dintre mormintele tumulare princiare geto-dacice din sec IV î. Hr. descoperite pe Dealul Gosan, protejat în cadrul unui muzeu (Muzeul de Sit arheologic de la Cucuteni).
Numelele Cucuteni este conectat cu alte două descoperiri de excepție cuprinse în toate sintezele și manualele privitoare la istoria spațiului carpato-danubiano-pontic.
Prima dintre ele a intrat în istorie sub denumirea de Tezaurul de la Băiceni. El a fost descoperit la doar câteva sute de metri depărtare de necropola tumulară, pe platoul dealului Laiu și este compus din peste 70 de obiecte de prestigiu aparținând epocii dacice, cu o greutate totală de peste 2,5 kg.
Cea de-a doua descoperire celebră în toată lumea, face referire la situl eponim al excepționalei culturi eneolitice cu ceramică pictată, de pe dealul Cetățuia, situat în apropiere, descoperit în 1884.
Numelele Cucuteni este conectat cu alte două descoperiri de excepție cuprinse în toate sintezele și manualele privitoare la istoria spațiului carpato-danubiano-pontic.
Prima dintre ele a intrat în istorie sub denumirea de Tezaurul de la Băiceni. El a fost descoperit la doar câteva sute de metri depărtare de necropola tumulară, pe platoul dealului Laiu și este compus din peste 70 de obiecte de prestigiu aparținând epocii dacice, cu o greutate totală de peste 2,5 kg.
Cea de-a doua descoperire celebră în toată lumea, face referire la situl eponim al excepționalei culturi eneolitice cu ceramică pictată, de pe dealul Cetățuia, situat în apropiere, descoperit în 1884.
La începutul deceniului șapte al secolului trecut, în contextul descoperirii tezaurului geto-dacic, arheologii implicați în cercetarea așezării cucuteniene de pe dealul Cetățuia au remarcat existența necropolei tumulare de pe Dealul Gosan. Prima movilă a fost cercetată în anul 1967. Structura sa deosebită a determinat realizarea unor investigații sistematice în zonă între anii 1979-1988, perioadă în care au fost cercetaţi încă trei din cei opt tumuli, încă vizibili în 1979.
Cu o construcție circulară, realizată din piatră, Tumulul nr. 3 s-a dovedit a fi cel mai mare şi mai bine păstrat din cadrul necropolei. In interiorul său a fost dezvelit un mormânt principal şi trei secundare, toate de incineraţie. Monumentalitatea construcţiei funerare şi inventarul descoperit (deşi doar parțial păstrat), au justificat atribuirea mormântului unei căpetenii locale getice, din secolul IV î. Hr.
Caracterul excepțional al descoperirilor funerare traco-getice de pe dealul Gosan i-a determinat pe arheologii implicați în cercetarea lor, profesori la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, să încerce păstrarea in situ a tumulului cel mai bine conservat. In acest scop, el a fost protejat prin integrarea într-o construcție circulară din piatră naturală, fără piloni centrali, cu acoperiș pe structură metalică, realizată între 1982 și 1984, actualul Muzeu. Traseul său de vizitare este circular și se face atât la nivelul de călcare antic, permițând observarea elementelor particulare de construcție ale monumentului funerar (dromos-ul și mantaua de piatră a tumulului), cât și de la un nivel superior. De aici, prin șase platforme suspendate, vizitatorii se pot apropia și admira incinta circulară din piatră și mormântul principal.
Pe cele două niveluri este organizată o expoziție permanentă având ca tematică principală prezentarea istoriei locale, din paleolitic până în secolul al XIX-lea, marcându-se cu deosebire descoperirile care au făcut, de-a lungul timpului, faima Cucutenilor, în speță cele preistorice și cele traco-getice, în contextul civilizației cucuteniene și a celei tracice.
Incă de la deschidere, muzeul este subordonat administrativ Muzeului de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.
Cu o construcție circulară, realizată din piatră, Tumulul nr. 3 s-a dovedit a fi cel mai mare şi mai bine păstrat din cadrul necropolei. In interiorul său a fost dezvelit un mormânt principal şi trei secundare, toate de incineraţie. Monumentalitatea construcţiei funerare şi inventarul descoperit (deşi doar parțial păstrat), au justificat atribuirea mormântului unei căpetenii locale getice, din secolul IV î. Hr.
Caracterul excepțional al descoperirilor funerare traco-getice de pe dealul Gosan i-a determinat pe arheologii implicați în cercetarea lor, profesori la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, să încerce păstrarea in situ a tumulului cel mai bine conservat. In acest scop, el a fost protejat prin integrarea într-o construcție circulară din piatră naturală, fără piloni centrali, cu acoperiș pe structură metalică, realizată între 1982 și 1984, actualul Muzeu. Traseul său de vizitare este circular și se face atât la nivelul de călcare antic, permițând observarea elementelor particulare de construcție ale monumentului funerar (dromos-ul și mantaua de piatră a tumulului), cât și de la un nivel superior. De aici, prin șase platforme suspendate, vizitatorii se pot apropia și admira incinta circulară din piatră și mormântul principal.
Pe cele două niveluri este organizată o expoziție permanentă având ca tematică principală prezentarea istoriei locale, din paleolitic până în secolul al XIX-lea, marcându-se cu deosebire descoperirile care au făcut, de-a lungul timpului, faima Cucutenilor, în speță cele preistorice și cele traco-getice, în contextul civilizației cucuteniene și a celei tracice.
Incă de la deschidere, muzeul este subordonat administrativ Muzeului de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.
Няма коментари:
Публикуване на коментар